Am auzit de accidentul din club, din seara de Halloween și primul lucru care mi-a venit în minte era un fost client, cu mulți bani, care îmi spunea zâmbind la o întâlnire “Bai Andrei, tu nu ți-ai dat seama că mie nu îmi pasă de norme?”. Nu imi dadusem seama. Dar atunci mi-am dat seama de altceva: de faptul că era un bou. Nici de asta nu îmi dădusem seama până să deschidă gura.
Normele, deși aparent niște bețe în roate gratuite, de cele mai multe ori au sens și scop. Sigur, știu și norme imbecile, dar, in opinia mea, chiar și alea ar trebui respectate pentru a proteja sistemul. Altfel, mai devreme sau mai târziu se ajunge în situații în care mor oameni.
De exemplu, până acum ceva timp, nu exista o normă cu privire la dimensiunea și sensul de deschidere a ușilor clădirilor ce adăpostesc spații aglomerate cum ar fi teatre, clădiri administrative, săli de sport, discoteci sau cluburi (sic!) și biserici. A trebuit să ardă câteva sute de enoriași de înviere pentru că presiunea masei de oameni disperată să scape de flăcări nu a mai permis deschiderea ușilor (ce în mod tradițional se deschideau spre interior la biserici). Și au ars ca șobolanii. Până a apărut norma. Acum, dacă nu o respecți, dacă nu îți pasă de ea (deși o cunoști), ești doar bou.
Există norme similare cu privire la dimensiunea acceselor, fluxurile (de oameni) necesare pentru evacuare, numărul de persoane permis într-un spațiu, sistemele de stingere ale incendiilor, ventilații, sisteme de desfumare, chiar și dimensiunea și aspectul balustradelor. Nemții au o normă chiar și pentru dimensiunea hartiei igienice. Indiferent dacă ești proiectant, beneficiar, patron sau organizator, dacă nu respecți aceste norme îți iei riscul ca mai devreme sau mai târziu să suporți consecințele. Uneori poate fi doar un deget maro, alteori o amendă și o șpagă, dar uneori pot muri oameni.
Acum, trebuie să spun că nu am pretenția să îmi dau cu părerea asupra cauzelor accidentului pomenit mai sus. Pot, insă, să îmi dau cu părerea cu privire la modul în care sunt impuse și respectate normele în România (și în special in ceea ce privește spațiile de genul cluburilor): Avem norme, dar este complicat să le aplicăm. Sau nu este profitabil.
Cadrele medicale care ne țin anual cursurile de prim-ajutor (mie și echipei mele de la Academia 1,61) ne-au spus deschis că există un plan de intervenție în caz de cutremur peste 7.5 Richter cu spitale mobile la Universitate și în Piața Izvor, pentru că din Centrul Vechi al Bucureștiului vor ieși victime de numărul zecilor de mii.
Știm asta. Totuși petrecem. Și nu facem nimic altceva. Ne înghesuim în subsolurile unor case de cărămidă, fără grinzi, cu plăci din lemn, cu accese pe coridoare înguste, neconsolidate, slăbite puternic de demolarea pereților care fac loc meselor care aduc banii și bem. Doar nu s-o întâmpla nimic tocmai astăzi!
O spun din nou: habar nu am de clubul despre care sigur va vui presa mult timp de acum în colo și nici nu îmi voi da cu părerea despre acest accident, dar știu alte clădiri, localuri, baruri, cluburi care nici nu se apropie de a respecta normele si care functionează, aduc profit și în care mi-e reală frică să intru. Până nu se va schimba mentalitatea cu care ne raportăm la legi și norme, va trebui să înfruntăm riscuri serioase.
Din păcate, normele ignorate uneori se pot răzbuna.
